2 intrări

2 definiții

corespondarisí, corespondarisésc, vb. IV (înv.) a coresponda.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

CORESPONDARISÍRE, corespondarisiri, s. f. v. CORESPONDARISI. – [DAR]

Intrare: corespondarisi
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) corespondarisi corespondarisire corespondarisit corespondarisind singular plural
corespondarisește corespondarisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) corespondarisesc (să) corespondarisesc corespondariseam corespondarisii corespondarisisem
a II-a (tu) corespondarisești (să) corespondarisești corespondariseai corespondarisiși corespondarisiseși
a III-a (el, ea) corespondarisește (să) corespondarisească corespondarisea corespondarisi corespondarisise
plural I (noi) corespondarisim (să) corespondarisim corespondariseam corespondarisirăm corespondarisiserăm, corespondarisisem*
a II-a (voi) corespondarisiți (să) corespondarisiți corespondariseați corespondarisirăți corespondarisiserăți, corespondarisiseți*
a III-a (ei, ele) corespondarisesc (să) corespondarisească corespondariseau corespondarisi corespondarisiseră
Intrare: corespondarisire
corespondarisire
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular corespondarisire corespondarisirea
plural corespondarisiri corespondarisirile
genitiv-dativ singular corespondarisiri corespondarisirii
plural corespondarisiri corespondarisirilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)