coptătúră, coptături, s.f. 1. Pâine coaptă sau, în general, produs de panificație. 2. Cocătură, prăjitură. 3. (med.) Infecție. ■ „Se opărește cu apă sărată sau se pune pe ea frunze de crin ori compresă de pâine amestecată cu unsoare” (Faiciuc, 1998: 100). – Din copt + suf. -ătură (DEX, MDA).