O definiție pentru consăteancă

consăteáncă s. f., g.-d. art. consăténcei; pl. consăténce

Intrare: consăteancă
consăteancă substantiv feminin
substantiv feminin (F26)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • consăteancă
  • consăteanca
plural
  • consătence
  • consătencele
genitiv-dativ singular
  • consătence
  • consătencei
plural
  • consătence
  • consătencelor
vocativ singular
plural