O definiție pentru conjonctor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONJONCTÓR s. n. aparat electric automat pentru întreruperea și deschiderea unui circuit electric. (după fr. conjoncteur)
Intrare: conjonctor
conjonctor substantiv neutru
| substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)