Definiția cu ID-ul 8877:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONÉȚ s. n. (Înv. și reg.) 1. Sfârșit. ◊ Expr. A face (sau a pune) cuiva conețul = a pune cuiva capăt zilelor, a-l omorî. 2. Șotie, boroboață. – Din sl. konĭcĭ.