Definiția cu ID-ul 1371392:

Explicative DEX

CONEȚ s. n. (Înv. și reg.) 1. Sfîrșit. ♦ Expr. A face (sau a pune) cuiva conețul = a pune cuiva capăt zilelor, a-l omori. 2. Șotie, boroboață. – Slav (v. sl. konĭcĭ).