2 definiții pentru condite
condíte s. f. pl. – Bomboane, drajeuri. It. condito (DAR). Sec. XVIII, înv. – Cf. conditor, s. m. (Trans., cofetar), s. n., din germ. Konditor; condiment, s. n., din fr. condiment.
condíte s.f. pl. (înv.) cofeturi, zaharicale.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: condite
condite substantiv feminin
| substantiv feminin (F168) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | — | — |
| plural | condite | conditele | |
| genitiv-dativ | singular | — | — |
| plural | condite | conditelor | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||