O definiție pentru complexiv


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

complexív adj. m., pl. complexívi; f. sg. complexívă, pl. complexíve

Intrare: complexiv
complexiv adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • complexiv
  • complexivul
  • complexivu‑
  • complexi
  • complexiva
plural
  • complexivi
  • complexivii
  • complexive
  • complexivele
genitiv-dativ singular
  • complexiv
  • complexivului
  • complexive
  • complexivei
plural
  • complexivi
  • complexivilor
  • complexive
  • complexivelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)