COLEAȘĂ, coleșe, s. f. 1. (Ban., Transilv.) Mămăligă. Bucată de pine ori de coleașă n-avea de unde să le deie. RETEGANUL, P. III 56. 2. Fiertură de mălai (sau de făină); terci. Cei ce aveau orz făceau din el mămăligă, dar mămăliga aceea nu se-nvîrtoșea, rămînea moale ca o coleașă neagră. SANDU-ALDEA, D. N. 247. – Variantă: coleșă (ȘEZ. II 24) s. f.