2 intrări

O definiție


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

cobzi, cobzesc v. t., v. r. v. cobzări.

Intrare: cobzi
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) cobzi cobzire cobzit cobzind singular plural
cobzește cobziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) cobzesc (să) cobzesc cobzeam cobzii cobzisem
a II-a (tu) cobzești (să) cobzești cobzeai cobziși cobziseși
a III-a (el, ea) cobzește (să) cobzească cobzea cobzi cobzise
plural I (noi) cobzim (să) cobzim cobzeam cobzirăm cobziserăm, cobzisem*
a II-a (voi) cobziți (să) cobziți cobzeați cobzirăți cobziserăți, cobziseți*
a III-a (ei, ele) cobzesc (să) cobzească cobzeau cobzi cobziseră
Intrare: cobzit
cobzit participiu
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cobzit cobzitul cobzi cobzita
plural cobziți cobziții cobzite cobzitele
genitiv-dativ singular cobzit cobzitului cobzite cobzitei
plural cobziți cobziților cobzite cobzitelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)