2 intrări
6 definiții
Explicative DEX
cluci smn vz cliuci
cliuci sm [At: PSALT. 278/23 / V: cluci sn / Pl: ? / E: vsl ключк] 1 (Îvr) Algoritm. 2 (Reg) Agățătoare de care se atârnă vasul deasupra focului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
clucă1 sf [At: H II, 14 / V: clugă sf / Pl: cluci / E: nct] 1 Grămadă. 2 (Reg; îs) ~ de bumbac Scul din mai multe jumbițe. 3 (Îrg; îf clugă) Traistă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
clugă sf vz clucă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Etimologice
cliuci (-i), s. n. – 1. Cheie. – 2. Tîmplă. Sl. ključĭ (DAR). Cuvînt vechi (sec. XVI), care se mai folosește doar în Maram., cu sensul de „cîrlig”. Cf. clucer.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
clucă, cluci, s.f. (reg.) 1. grămadă, glugă. 2. scul alcătuit din mai multe jurubițe.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: cliuci
cliuci substantiv neutru
| substantiv neutru (N69) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
cluci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: clucă
clucă substantiv feminin
| substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
clugă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)