O definiție pentru clorită

Enciclopedice

CLORÍTE (< fr. {i}; {s} gr. kloros „verde”) s. f. pl. Grup de minerale, cu proprietăți asemănătoare cu ale micelor, de culoare verde, constituite din silicați de magneziu, fier, aluminiu, nichel, crom. Se formează hidrotermal, prin metamorfozarea rocilor care conțin silicați feriferi și alumomagnezieni.

Intrare: clorită
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clori
  • clorita
plural
  • clorite
  • cloritele
genitiv-dativ singular
  • clorite
  • cloritei
plural
  • clorite
  • cloritelor
vocativ singular
plural