O definiție pentru clopoțî
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
clopoțî, clopoțesc, vb. tranz. – (dial.) A trage clopotele; a clopoti: „Granguru a clopoțî / Și cucu de pop’ ar si” (Papahagi, 1925: 198; Botiza). – Din clopoti (< clopot) (DEX, MDA); cf. clopoțel.
Intrare: clopoțî
clopoțî
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.