O definiție pentru cloncănitură


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

CLONCĂNITÚRĂ, cloncănitúri, s. f. Cloncăneală. (cloncăni + suf. -tură)

Intrare: cloncănitură
cloncănitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cloncănitu
  • cloncănitura
plural
  • cloncănituri
  • cloncăniturile
genitiv-dativ singular
  • cloncănituri
  • cloncăniturii
plural
  • cloncănituri
  • cloncăniturilor
vocativ singular
plural