2 definiții pentru cloncăitură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cloncăitúră sf [At: GORJAN, H. II, 58/16 / Pl: ~ri / E: cloncăit + -ură] Cloncănit (2).


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

CLONCĂITÚRĂ, cloncăitúri, s. f. Cloncăneală. (cloncăi + suf. -tură)

Intrare: cloncăitură
cloncăitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cloncăitu
  • cloncăitura
plural
  • cloncăituri
  • cloncăiturile
genitiv-dativ singular
  • cloncăituri
  • cloncăiturii
plural
  • cloncăituri
  • cloncăiturilor
vocativ singular
plural