2 definiții pentru cliucăitor

Explicative DEX

cliucăitor, ~oare sn [At: H XVIII, 267 / Pl: ~oare / E: cliucăi + -(i)tor] (Ban) Băț cu multe cioturi la un capăt, folosit ca bătător.

Regionalisme / arhaisme

cliucăitor, cliucăitoare, s.n. (reg.) băț care are la un capăt trei crăci retezate (crăcane), cu care se zdrobesc strugurii în hârdău; ștircă.

Intrare: cliucăitor
cliucăitor substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cliucăitor
  • cliucăitorul
  • cliucăitoru‑
plural
  • cliucăitoare
  • cliucăitoarele
genitiv-dativ singular
  • cliucăitor
  • cliucăitorului
plural
  • cliucăitoare
  • cliucăitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)