2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Clăbucet n. culme a Carpaților prin județul Prahova, separă basinul Ialomiței de al Siretului.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

CLĂBUCÉT s. n. Căciulă. (formă diminutivală din clăbăț; comun în toponime)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CLĂBUCÉT (< clăbuc) s. n. Masiv muntos mic (alt. 800-1.400 m), rotunjit, format de obicei din fliș (ex. c. Predealului).

Intrare: Clăbucet
Clăbucet
substantiv propriu (SPM001S)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Clăbucet
  • Clăbucetul
plural
genitiv-dativ singular
  • Clăbucet
  • Clăbucetului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: clăbucet
clăbucet substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clăbucet
  • clăbucetul
  • clăbucetu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • clăbucet
  • clăbucetului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)