2 intrări

4 definiții

ciurát, ~ă a [At: POMPILIU, B. 74 / Pl: ~áți, ~e / E: ciura] 1 Trecut prin ciur (1). 2 (Înv) Ciuruit. 3 (Trs) Brodat cu găurele.

ciurắt sn [At: ȘEZ. XXIII, 41 / Pl: ? / E: nct] (Îvp) Vite slabe, fară calități deosebite.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ciurát, -ă, ciurați, -te, adj. – (reg.) Cu dantelă, dantelat: „Leliță, poale ciurate, / Rău te-am visat astă-noapte” (Bârlea, 1924, II: 44). – Din part. lui ciura (MDA).

ciurát, -ă, adj. – Cu dantelă, dantelat: „Leliță, poale ciurate, / Rău te-am visat astă-noapte” (Bârlea 1924 II: 44). – Din ciur + -at.

Intrare: ciurat
ciurat
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: ciurăt
ciurăt
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.