2 intrări

4 definiții

ciușteá sf [At: TEODORESCU, P. P. 124 / Pl: ~éle / E: ciușcă + -ea] (Reg) 1-2 Teacă (de ardei).

ciúște1 sf [At: ALECSANDRI, T. 241 / V: ~scă, șuș~, (înv) ciúcică, țúșcă / Pl: ~ti / E: ns cf ciuști] 1 (Buc) Ștergar răsucit strâns și înnodat la capete, cu care se lovește unul dintre jucători la jocul „de-a puha”. 2 (înv; îf țușcă îe) A se face țușcă A se îmbăta.

ciúște2 sf vz ciușcă

ciúște s.f. (reg.) ștergar răsucit (matroască), înnodat la un capăt, cu care se lovește unul dintre jucători la jocul cu același nume sau: de-a puha, de-a mierța.

Intrare: ciuște
ciuște
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ciuște ciuștea
plural ciuști ciuștile
genitiv-dativ singular ciuști ciuștii
plural ciuști ciuștilor
vocativ singular
plural
Intrare: ciuștea
ciuștea
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.