2 definiții pentru cisartău

cisartắu sm [At: BUGNARIU, N., ap. DA / Pl: ~ắi / E: nct] (Reg) Prieten.

cisartău, cisartăi, s.m. (reg.) camarad, ortac, tovarăș, prieten.

Intrare: cisartău
cisartău
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cisartău cisartăul
plural cisartăi cisartăii
genitiv-dativ singular cisartău cisartăului
plural cisartăi cisartăilor
vocativ singular
plural