2 definiții pentru ciopritor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ciopritor sn [At: DA / Pl: ~oare / E: ctm ciopli + opritor] (Reg) Butuc fixat în coada plutei, care, târându-se cu unul din capete pe fundul apei, împiedică o înaintare prea rapidă.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ciopritor, ciopritoare, s.n. (reg.) butuc fixat în coada plutei, pentru încetinirea alunecării sau pentru oprirea plutei.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: ciopritor
ciopritor substantiv neutru
| substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)