2 definiții pentru ciopritor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ciopritor sn [At: DA / Pl: ~oare / E: ctm ciopli + opritor] (Reg) Butuc fixat în coada plutei, care, târându-se cu unul din capete pe fundul apei, împiedică o înaintare prea rapidă.
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ciopritór, ciopritoáre, s.n. (reg.) butuc fixat în coada plutei, pentru încetinirea alunecării sau pentru oprirea plutei.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: ciopritor
ciopritor substantiv neutru
| substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)