opțiuni
3 definiții pentru ciontitură

Explicative DEX

ciontitură sf [At: LB / V: ~tăt~ / Pl: ~ri / E: ciontit + -ură] (Reg) Ciontire (1).

ciontătură sf vz ciontitură

CIONTĂTURĂ (pl. -turi) sf. 1 Retezătură, ciuntitură (BUD.) 2 🐑 Semn făcut la urechile oilor retezîndu-li-se vîrful (PĂC.) [cionta].

Intrare: ciontitură
ciontitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciontitură
  • ciontitura
plural
  • ciontituri
  • ciontiturile
genitiv-dativ singular
  • ciontituri
  • ciontiturii
plural
  • ciontituri
  • ciontiturilor
vocativ singular —
plural —
ciontătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciontătură
  • ciontătura
plural
  • ciontături
  • ciontăturile
genitiv-dativ singular
  • ciontături
  • ciontăturii
plural
  • ciontături
  • ciontăturilor
vocativ singular —
plural —