4 definiții pentru cionic

Explicative DEX

cionic sn [At: T. PAPAHAGI, M. 151 / Pl: ? / E: mg csónak] (Mrn; mgm) Luntre.

Regionalisme / arhaisme

cionic, cionicuri, s.n. (reg.) luntre, șeică; barcă mică, caic, cin.

cionic, s.n. (reg.; înv.) Luntre, șeică: „La noi, suie cu cionicu pă oală și ia groștioru...” (Papahagi, 1925: 304). – Din magh. csónak „barcă” (MDA).

cionic, s.n. – (reg.; înv.) Luntre, șeică: „La noi suie cu cionicu pă oală și ia groștioru...” (Papahagi, 1925: 304). – Din magh. csónak „barcă” (Papahagi, MDA).

Intrare: cionic
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cionic
  • cionicul
  • cionicu‑
plural
  • cionicuri
  • cionicurile
genitiv-dativ singular
  • cionic
  • cionicului
plural
  • cionicuri
  • cionicurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)