opțiuni

2 intrări

3 definiții

Explicative DEX

ciocoti [At: DA / Pzi: ~tesc / E: cioc4 + -oti] 1 vi (Reg; d. păsări) A ciuguli. 2 vi (Reg) A ciripi. 3 vi (Reg; d. animalele domestice) A plescăi. 4 vt (Reg; prin apropiere cu ciocârti) A ciopli un lemn cu toporul.

ciocotì v. Mold. a ciripi sgomotos (dând din cioc): vrăbiile ciocoiesc.

Regionalisme / arhaisme

ciocoti, ciocotesc, vb. IV (reg.) 1. (despre păsări) a ciuguli. 2. (despre animale) a paște pe câmp. 3. (despre oameni) a mânca cu zgomot, a ciofăi. 4. a lucra un lemn din topor, a ciopli.

Intrare: ciocotire
ciocotire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciocotire
  • ciocotirea
plural
  • ciocotiri
  • ciocotirile
genitiv-dativ singular
  • ciocotiri
  • ciocotirii
plural
  • ciocotiri
  • ciocotirilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: ciocoti
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ciocoti
  • ciocotire
  • ciocotit
  • ciocotitu‑
  • ciocotind
  • ciocotindu‑
 singular plural
  • ciocotește
  • ciocotiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ciocotesc
 (să)
  • ciocotesc
  • ciocoteam
  • ciocotii
  • ciocotisem
a II-a (tu)
  • ciocotești
 (să)
  • ciocotești
  • ciocoteai
  • ciocotiși
  • ciocotiseși
a III-a (el, ea)
  • ciocotește
 (să)
  • ciocotească
  • ciocotea
  • ciocoti
  • ciocotise
plural I (noi)
  • ciocotim
 (să)
  • ciocotim
  • ciocoteam
  • ciocotirăm
  • ciocotiserăm
  • ciocotisem
a II-a (voi)
  • ciocotiți
 (să)
  • ciocotiți
  • ciocoteați
  • ciocotirăți
  • ciocotiserăți
  • ciocotiseți
a III-a (ei, ele)
  • ciocotesc
 (să)
  • ciocotească
  • ciocoteau
  • ciocotiră
  • ciocotiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)