2 definiții pentru cib

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cib2 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: lat cibus] (Iuz) Mâncare pentru păsări.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cib s. n. – Hrană pentru păsări. Lat. cibus (sec. XIX). Latinism artificial, care nu pare să se fi folosit, și pe care Șeineanu, Semasiol, 182, l-a considerat cuvînt popular.

Intrare: cib
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cib
  • cibul
  • cibu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • cib
  • cibului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)