Definiția cu ID-ul 906632:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHÍLNĂ, chilne, s. f. (Popular) 1. Lădița trăsurii sau a căruței, pe care șade cel ce mînă caii și în care se păstrează diferite obiecte; chichița de sub capra vizitiului. Vîrtejele stăteau cuminți în chilna carului, gata parcă să sară jos, să pună umărul și să-l ridice în sus de-o roată. HOGAȘ, DR. II 39. A început a cotrobăi prin chilna căruței să găsească niște frînghie. CREANGĂ, P. 125. 2. Partea de dinainte sau mai ales de dinapoi, adăugată la coșul căruței. Tînănd cel smead scăpăra de neastîmpăr în chilna de dinapoi a căruței căzăcești, unde stătea ascultînd. SADOVEANU, N. P. 14. Popa și dascălul se așezară în chilna de dinainte [a carului]. DUNĂREANU, CH. 99. – Variante: (învechit) chilínă (SADOVEANU, Z. C. 82), chílnă (TEODORESCU, P. P. 151) s. f.