O definiție pentru cheltări

Explicative DEX

cheltări vt [At: ȚARA OLT., III, 36, ap. DA / Pzi: ~resc / E: cheltăr2 + -i] (Trs; gms) A stoarce (strugurii) în teasc.

Intrare: cheltări
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cheltări
  • cheltărire
  • cheltărit
  • cheltăritu‑
  • cheltărind
  • cheltărindu‑
singular plural
  • cheltărește
  • cheltăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cheltăresc
(să)
  • cheltăresc
  • cheltăream
  • cheltării
  • cheltărisem
a II-a (tu)
  • cheltărești
(să)
  • cheltărești
  • cheltăreai
  • cheltăriși
  • cheltăriseși
a III-a (el, ea)
  • cheltărește
(să)
  • cheltărească
  • cheltărea
  • cheltări
  • cheltărise
plural I (noi)
  • cheltărim
(să)
  • cheltărim
  • cheltăream
  • cheltărirăm
  • cheltăriserăm
  • cheltărisem
a II-a (voi)
  • cheltăriți
(să)
  • cheltăriți
  • cheltăreați
  • cheltărirăți
  • cheltăriserăți
  • cheltăriseți
a III-a (ei, ele)
  • cheltăresc
(să)
  • cheltărească
  • cheltăreau
  • cheltăriră
  • cheltăriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)