O definiție pentru cebăluitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cebăluitură sf [At: CORESI, EV. 273/80 / P: ~lu-i~ / Pl: ~ri / E: cebălui + -tură] 1 Amețire2. 2 Zăpăcire2. 3 (Pex) Stricare2. 4 (Pex) Rupere2. 5 (Pex) Pocire2. 6 (Pex) Deformare2. 7 (Pex) Ciopârțire2. 8 Luare în bătaie de joc.
Intrare: cebăluitură
cebăluitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||