Definiția cu ID-ul 399742:
Arhaisme și regionalisme
carabă, carabe, s.f. (reg.) 1. fluier primitiv făcut de copii dintr-o țeavă de soc, din cotorul frunzei de dovleac, din pană de gâscă. 2. fluierul de la cimpoi. 3. picior. 4. clanță, cotoroanță.
carabă, carabe, s.f. (reg.) 1. fluier primitiv făcut de copii dintr-o țeavă de soc, din cotorul frunzei de dovleac, din pană de gâscă. 2. fluierul de la cimpoi. 3. picior. 4. clanță, cotoroanță.