2 definiții pentru cantilație
Explicative DEX
CANTILAȚIE s. f. formă a serviciului religios, psalmodiere a liniei melodice, în care predomină recitativele și recitările. (după lat. cantilare, a fredona)
Jargon
cantilație (< lat. cantilare, „a fredona”), termen ce desemnează o specie de psalmodie*, apropiată de recitare, utilizată în cântul liturgic gregorian*.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: cantilație
cantilație substantiv feminin
| substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
cantilație, cantilațiisubstantiv feminin
- 1. Formă a serviciului religios, psalmodiere a liniei melodice, în care predomină recitativele și recitările. MDN '00
etimologie:
- cantilare, a fredona MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.