Definiția cu ID-ul 428578:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cámeră (cámere), s. f.1. Încăpere, odaie. – 2. Parte componentă a organului legislativ. – 3. Încăpere, spațiu închis; în special spațiul neluminat la aparatul de fotografiat. – 4. Partea unde se introduce cartușul la armele de foc. – 5. Tub de cauciuc care se umflă cu aer așezat înăuntrul anvelopei. It. camera (sec. XIX). – Der. cameral, adj. (în legătură cu finanțele); camerier, s. m., din it. cameriere; cameristă, s. f., din fr. camériste.