Definiția cu ID-ul 949307:


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

calhắu, (galhău), s.n. – (reg.; înv.) Târnăcop la un capăt ascuțit, la celălalt ca o sapă; casma, hagău (ALRRM, 1971: 401; Lenghel, 1979). – Din germ. Keilhaue „târnăcop” (Țurcanu) < Keil „pană, ic”.