3 intrări
6 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
căcădir sm vz cacader
căcăzdâr sm vz cacader
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
CACADER, cacaderi, s. m. (Var.) Cacadîr. (cf. cacadîr)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
CĂCĂDER, căcăderi, s. m. (Var.) Cacadîr. (cf. cacadîr)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
căcăder (-ri), s. m. – Măceș. – Var. căcăjder, caca(j)der, căcî(j)der. Ngr. ϰουϰουδέρος „plin de semințe”, de la ϰούϰουδον „boabă” (Cihac, II, 64). – Der. căcădușe, s. f. (fruct de măceș).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂCÎDER, căcîderi, s. m. (Var.) Cacadîr. (cf. cacadîr)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Intrare: cacader
cacader substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
căcădir
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
căcăzdâr
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: căcăder
căcăder substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: căcâder
căcâder substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)