Definiția cu ID-ul 904654:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CAȚAVÉICĂ, cațaveici, s. f. Haină țărănească purtată de femei, cu mîneci largi și lungă pînă aproape de genunchi, uneori îmblănită; scurteică. Purta cațaveică de vulpe cu fața albastră. SADOVEANU, P: M. 56. Era îmbrăcată într-o cațaveică din petice toată. VLAHUȚĂ, O. A. 91. O să-mi fac un pieptar mie, și femeii o cațaveică. NEGRUZZI, S. I 32.