2 intrări

2 definiții

Explicative DEX

cărâmba vr [At: DA) / Pzi: nct / E: ctm carâmb + scălămba] (Reg) A se curba.

Regionalisme / arhaisme

cărâmba, pers 3 sg. cărâmbă, vb. I refl. (reg.; despre lemne, scânduri) a se curba, a se încovoia, a se îndoi, a se scovârda.

Intrare: cărâmbare
cărâmbare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cărâmbare
  • cărâmbarea
plural
  • cărâmbări
  • cărâmbările
genitiv-dativ singular
  • cărâmbări
  • cărâmbării
plural
  • cărâmbări
  • cărâmbărilor
vocativ singular
plural
Intrare: cărâmba
verb (V1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cărâmba
  • cărâmbare
  • cărâmbat
  • cărâmbatu‑
  • cărâmbând
  • cărâmbându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • cărâmbă
(să)
  • cărâmbe
  • cărâmba
  • cărâmbă
  • cărâmbase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • cărâmbă
(să)
  • cărâmbe
  • cărâmbau
  • cărâmba
  • cărâmbaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)