Definiția cu ID-ul 905315:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CĂPTUȘEÁLĂ, căptușeli, s. f. 1. Pînză sau stofă cu, care se dublează, în interior, un obiect de îmbrăcăminte (pentru a-l face mai călduros sau pentru a-i da un aspect mai îngrijit). Obrazul se odihnește plăcut, înfundat în căptușeala hainei.. SAHIA, N. 114. 2. Pînză sau stofă cu care se învelesc unele obiecte pentru a le feri de deteriorare. Trecu la piano, îl deschise, sfîșiind căptușeala cu care era acoperit. ZAMFIRESCU, R. 110. ◊ Fig. O pădure bătrînă, formînd o căptușeală de viață vegetală peste scheletul preistoric și mineral al vulcanului. BOGZA, C. O. 167. ♦ Strat rezistent de lemn, de metal sau de cărămidă, cu care se acoperă un obiect pe dinăuntru sau pe dinafară, pentru a-l feri de degradare sau (uneori) pentru a-i da un aspect mai îngrijit. ♦ Partea exterioară a anumitor obiecte. Spuneți celui ce v-au trimis ca să se ferească să nu dau peste el, de nu vre să fac... din pielea lui căptușeală dobelor mele. NEGRUZZI, S. I 140.