2 definiții pentru căpătueală

Explicative DEX

CĂPĂTUEA (pl. -eli) sf. Faptul de a (se) căpătui: n’are altă grijă decît căpătueala și gheșefturile VLAH..

căpătueală f. 1. fapta de a (se) căpătui; 2. procopseală.

Intrare: căpătueală
căpătueală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căpătueală
  • căpătueala
plural
  • căpătueli
  • căpătuelile
genitiv-dativ singular
  • căpătueli
  • căpătuelii
plural
  • căpătueli
  • căpătuelilor
vocativ singular
plural