2 definiții pentru căpătueală
Explicative DEX
CĂPĂTUEALĂ (pl. -eli) sf. Faptul de a (se) căpătui: n’are altă grijă decît căpătueala și gheșefturile VLAH..
căpătueală f. 1. fapta de a (se) căpătui; 2. procopseală.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: căpătueală
căpătueală substantiv feminin
| substantiv feminin (F54) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||