Definiția cu ID-ul 428586:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cămílă (cămíle), s. f.1. Mamifer rumegător cu una sau două cocoașe. – 2. Joc popular. – Mr. cămilă. Ngr. ϰαμήλα, din gr. ϰάμελος (Roesler 571; Murnu 10); cf. alb. gamilë, bg., sb. kamila. După Conev 57, rom. provine din bg.