Definiția cu ID-ul 428537:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

căleáp (-puri), s. n.1. Rășchitor. – 2. Scul. – Var. călep. Tc. kelep (DAR). Puțin folosit. L. Spitzer, Mitt. Wien, 138 a confundat var. călep cu calup.