2 intrări

O definiție


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

călcâia [At: DOSOFTEI, ap. TDRG / Pzi: ~iez / E: călcâi] 1 vi A păși cu pași mari. 2 vi A se grăbi. 3 vt A strivi cu călcâiul.

Intrare: călcâiere
călcâiere infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • călcâiere
  • călcâierea
plural
  • călcâieri
  • călcâierile
genitiv-dativ singular
  • călcâieri
  • călcâierii
plural
  • călcâieri
  • călcâierilor
vocativ singular
plural
Intrare: călcâia
verb (V213)
Surse flexiune: MDA2
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • călcâia
  • călcâiere
  • călcâiat
  • călcâiatu‑
  • călcâind
  • călcâindu‑
singular plural
  • călcâia
  • călcâiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • călcâiez
(să)
  • călcâiez
  • călcâiam
  • călcâiai
  • călcâiasem
a II-a (tu)
  • călcâiezi
(să)
  • călcâiezi
  • călcâiai
  • călcâiași
  • călcâiaseși
a III-a (el, ea)
  • călcâia
(să)
  • călcâieze
  • călcâia
  • călcâie
  • călcâiase
plural I (noi)
  • călcâiem
(să)
  • călcâiem
  • călcâiam
  • călcâiarăm
  • călcâiaserăm
  • călcâiasem
a II-a (voi)
  • călcâiați
(să)
  • călcâiați
  • călcâiați
  • călcâiarăți
  • călcâiaserăți
  • călcâiaseți
a III-a (ei, ele)
  • călcâia
(să)
  • călcâieze
  • călcâiau
  • călcâia
  • călcâiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)