Definiția cu ID-ul 1244071:
Regionalisme / arhaisme
CĂIMĂCĂMIE s.f. (Mold.) Locotenentă domnească. Viind la căimăcămia țării. N. COSTIN; cf. NECULCE. Etimologie: caimacam + suf. -ie. VezI și caimacam, căimăcămi.
CĂIMĂCĂMIE s.f. (Mold.) Locotenentă domnească. Viind la căimăcămia țării. N. COSTIN; cf. NECULCE. Etimologie: caimacam + suf. -ie. VezI și caimacam, căimăcămi.