2 definiții pentru căcătură
Explicative DEX
căcătură sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: căcat + -ură] 1 Căcare. 2 Căcat (1).
Etimologice
CĂCĂTURĂ, căcături, s. f. Scaun (III), rezultatul defecării. (din căca)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Intrare: căcătură
căcătură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||