6 definiții pentru căcâcea căcacea căcâce câcâcea


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

căcâcea smi [At: MOXA, 38/3 / V: căcacea, ~ce, câc~ / E: căca + -âce] 1 Om căcăcios (1). 2 (Pex) Om murdar. 3 (Fig) Om fricos. 4-6 (Fig) Om neserios, leneș, obraznic (care se amestecă și unde nu are treabă).

căcacea smi vz căcâcea

căcâce smi vz căcâcea

câcâcea sm vz căcâcea


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

CĂCẤCEA s. m. Căcăcios. (din căca)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

căcâcea s. invar. 1. (iron., apelativ) persoană lipsită de însemnătate; persoană a cărei părere nu este luată în seamă de interlocutori. 2. copil.

Intrare: căcâcea
substantiv masculin (M59)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căcâcea
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
căcacea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
căcâce
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
câcâcea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.