2 definiții pentru bungiuc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bungiúc sn [At: DA / V: bunciúc / Pl: ~uce, ~uri / E: nct] (Reg) Haină căptușită cu lână și cusută ca o plapumă.

bungĭúc n., pl. e și urĭ (cp. cu buncĭuc). Nord. (Nț.). Haină căptușită cu lînă și cusută ca plapoma.

Intrare: bungiuc
bungiuc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.