bulgariu sn [At: ȘIO / Pl: ? / E: tc bulgari] (Trm) Piele de iuft Si: teletin.

bulgariu s.n. (turc. înv.) Piele de iuft. • și bolgariu, bungariu s.n. /<tc. bulghari.

bulgaríŭ n. (turc. bulghari). Sec. 18. Un fel de pele rusească care se aducea de la triburile bulgăreștĭ neslavizate de la Deșt-Kipčak din Rusia. – Și bolg- și bung-.

bungariu sn vz bulgariu

bungariu s.n. v. bulgariu.

bungaríŭ V. bulgariŭ.