bughinit - definiție MDA2 și paradigmă | dexonline

info

3 intrări

4 definiții

Explicative DEX

bughinit¹ sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: bughini] (Pop) Bughinire.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

bughinit², ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: bughini] Migălit².

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

bughili v vz bughini

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

bughini vtr [At: CV, 1948, nr. 832 / Pzi: ~ nesc / V: ~ghili / E: nct] (Pop) A lucra cu atenție și migală.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

Intrare: bughinit (acțiune)

bughinit¹ (s.n.) substantiv neutru

substantiv neutru (N24)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	bughinit	bughinitul
nominativ-acuzativ	plural	bughinituri	bughiniturile
genitiv-dativ	singular	bughinit	bughinitului
genitiv-dativ	plural	bughinituri	bughiniturilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

Intrare: bughinit (adj.)

bughinit² (adj.) adjectiv

adjectiv (A2)		masculin		feminin
adjectiv (A2)		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	bughinit	bughinitul	bughinită	bughinita
nominativ-acuzativ	plural	bughiniți	bughiniții	bughinite	bughinitele
genitiv-dativ	singular	bughinit	bughinitului	bughinite	bughinitei
genitiv-dativ	plural	bughiniți	bughiniților	bughinite	bughinitelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

Intrare: bughini

bughini verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv reflexiv

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) bughini	bughinire	bughinit bughinitu‑	bughinind bughinindu‑	singular	plural
		(a) bughini	bughinire	bughinit bughinitu‑	bughinind bughinindu‑	bughinește	bughiniți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	bughinesc	(să) bughinesc	bughineam	bughinii	bughinisem
	a II-a (tu)	bughinești	(să) bughinești	bughineai	bughiniși	bughiniseși
	a III-a (el, ea)	bughinește	(să) bughinească	bughinea	bughini	bughinise
plural	I (noi)	bughinim	(să) bughinim	bughineam	bughinirăm	bughiniserăm bughinisem
	a II-a (voi)	bughiniți	(să) bughiniți	bughineați	bughinirăți	bughiniserăți bughiniseți
	a III-a (ei, ele)	bughinesc	(să) bughinească	bughineau	bughiniră	bughiniseră

bughili verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv reflexiv

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) bughili	bughilire	bughilit bughilitu‑	bughilind bughilindu‑	singular	plural
		(a) bughili	bughilire	bughilit bughilitu‑	bughilind bughilindu‑	bughilește	bughiliți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	bughilesc	(să) bughilesc	bughileam	bughilii	bughilisem
	a II-a (tu)	bughilești	(să) bughilești	bughileai	bughiliși	bughiliseși
	a III-a (el, ea)	bughilește	(să) bughilească	bughilea	bughili	bughilise
plural	I (noi)	bughilim	(să) bughilim	bughileam	bughilirăm	bughiliserăm bughilisem
	a II-a (voi)	bughiliți	(să) bughiliți	bughileați	bughilirăți	bughiliserăți bughiliseți
	a III-a (ei, ele)	bughilesc	(să) bughilească	bughileau	bughiliră	bughiliseră

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

bughinit, bughiniturisubstantiv neutru

1. popular Bughinire. MDA2

sinonime: bughinire

etimologie:

bughini MDA2

bughinit, bughinităadjectiv

1. Migălit. MDA2

sinonime: migălit

etimologie:

bughini MDA2

bughini, bughinescverb

1. popular A lucra cu atenție și migală. MDA2

etimologie:

necunoscută MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.