Definiția cu ID-ul 538406:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUCĂȚÍCĂ, bucățele, s. f. Diminutiv al lui bucată.Expr. A face (sau a tăia, a rupe în) bucățele (-bucățele) = a fărâmița, a mărunți. Bucățică ruptă (sau tăiată) sau ruptă bucățică = exact, la fel; leit. ♦ Lucru de mâncare. ◊ Expr. A-și da (sau a-și lua) bucățica de la gură = a da din puținul său, a fi darnic. A-i lua (cuiva) bucățica din (sau de la) gură = a lipsi (pe cineva) chiar și de strictul necesar.