2 definiții pentru bușluitor
Explicative DEX
bușluitor, ~oare a [At: ANON. CAR. / Pl: ~i, ~oare / E: bușlui] (Mgm) Care întristează.
Arhaisme și regionalisme
BUȘLUITOR adj. (Ban.) Tulburător. Bushluitor. Conturbator. AC, 331. Etimologie: bușlui + suf. -tor. Vezi și bușlui, bușluială. adjectiv
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de dante
- acțiuni
Intrare: bușluitor
bușluitor adjectiv
| adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
bușluitor, bușluitoareadjectiv
- 1. Care întristează. MDA2
etimologie:
- bușlui MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.