O definiție pentru britonic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRITÓNIC, -Ă adj. referitor la populațiile celtice din Marea Britanie, către mileniul I a. Chr. ◊ (s. f.) ramură a limbii celtice. (< fr. brittonique)

Intrare: britonic
britonic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • britonic
  • britonicul
  • britonicu‑
  • britonică
  • britonica
plural
  • britonici
  • britonicii
  • britonice
  • britonicele
genitiv-dativ singular
  • britonic
  • britonicului
  • britonice
  • britonicei
plural
  • britonici
  • britonicilor
  • britonice
  • britonicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)