O definiție pentru bozgor


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

bozgor, -oaică, bozgori, -oaice, s. m., s. f. (pop.) ungur, maghiar.[1]

  1. Sensul cuvântului se presupune (probabil greșit) că ar fi în maghiară „om fără țară”, „apatrid”. În maghiară se presupune că ar veni din slavă sau din română. Se folosește cu nuanță peiorativă, depreciativă. — raduborza
Intrare: bozgor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bozgor
  • bozgorul
  • bozgoru‑
plural
  • bozgori
  • bozgorii
genitiv-dativ singular
  • bozgor
  • bozgorului
plural
  • bozgori
  • bozgorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)