2 definiții pentru bozgor
Ortografice DOOM
+bozgor (pop., peior.) s. m., pl. bozgori
Argou
bozgor, -oaică, bozgori, -oaice, s. m., s. f. (pop.) ungur, maghiar.[1]
- Sensul cuvântului se presupune (probabil greșit) că ar fi în maghiară „om fără țară”, „apatrid”. În maghiară se presupune că ar veni din slavă sau din română. Se folosește cu nuanță peiorativă, depreciativă. — raduborza
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: bozgor
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)