2 definiții pentru bozgor

Ortografice DOOM

+bozgor (pop., peior.) s. m., pl. bozgori

Argou

bozgor, -oaică, bozgori, -oaice, s. m., s. f. (pop.) ungur, maghiar.[1]

  1. Sensul cuvântului se presupune (probabil greșit) că ar fi în maghiară „om fără țară”, „apatrid”. În maghiară se presupune că ar veni din slavă sau din română. Se folosește cu nuanță peiorativă, depreciativă. — raduborza
Intrare: bozgor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bozgor
  • bozgorul
  • bozgoru‑
plural
  • bozgori
  • bozgorii
genitiv-dativ singular
  • bozgor
  • bozgorului
plural
  • bozgori
  • bozgorilor
vocativ singular
  • bozgorule
  • bozgore
plural
  • bozgorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)